Dinamica pozitivă a mediului online este evidentă în România în ultimii ani, datele indicând o utilizare tot mai intensă a internetului atât în mediul urban, cât și în cel rural. Fenomenul este susținut activ de extinderea și îmbunătățirea rețelelor de internet fix și mobil, dar și de creșterea performanțelor dispozitivelor, mai ales pe categoria de smartphone-uri. Cele mai recente date Eurostat arată că România se remarcă în Uniunea Europeană în privința folosirii de rețele social media, dar ocupă ultimul loc la accesarea de informații și activități de învățare online.
Media UE pentru folosirea rețelelor sociale de către cetățeni este de 65%, iar cea referitoare la apeluri video este de 70%. Românii depășesc aceste praguri, dar sunt mai puțin interesați decât alți europeni de trimiterea de e-mail-uri și de utilizarea de aplicații de mesagerie instant precum Facebook Messenger sau WhatsApp.
Astfel, mai puțin de jumătate dintre români trimit și primesc mesaje prin e-mail, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Mesageria instant face parte dintre instrumentele de comunicare alese de aproximativ 60% dintre locuitorii țării noastre.
Accesul la informații în mediul online, analizat de Eurostat
Raportul european indică faptul că românii nu sunt prea interesați să caute informații pe internet sau să citească știri online, într-un context în care aceste date sunt extrem de relevante: "Accesul la informații joacă un rol foarte important în societățile noastre, deoarece informațiile influențează toate aspectele vieții noastre, fie politice, fie economice (cum ar fi oferirea sau găsirea de informații despre produse și servicii). Așa-numita „cultură a ecranului” arată că informația poate, de asemenea, modela cultura. Accesul la informații în cadrul sondajului TIC se rezumă la 2 indicatori referitori la căutarea de informații despre bunuri și servicii și la citirea știrilor online (ziare și reviste)”.
Astfel, doar 45% dintre români citesc știri pe internet, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din UE. Media este de 65%, cu vârfuri în Finlanda (88%) și Danemarca (87%). La partea de găsire de informații despre bunuri și servicii, România este din nou la coada clasamentului, cu 57% dintre cetățeni având un astfel de comportament în mediul virtual. Nivelul mediu în comunitatea europeană este de 75%, pe primele poziții remarcându-se Țările de Jos (96%) și Danemarca (94%).
Nici măcar căutarea informațiilor despre sănătate nu este populară printre români, doar 30% dintre aceștia accesând astfel de date online și numai 10% efectuând programare la doctor cu ajutorul internetului. Media UE la acest capitol este de 58% pentru căutare de informații medicale și 40% pentru programări de consultanții și alte servicii medicale, efectuate în spațiul virtual.
Din păcate, românii sunt cei mai neinteresați europeni în a utiliza internetul în scop de educație (cursuri online) și pentru utilizarea serviciilor publice online, pe website-urile și aplicațiile autorităților publice. La această ultimă parte, diferența este covârșitoare de exemplu între România (25%) și Danemarca (99%).
Divertismentul, în expansiune puternică pe internet
Alături de cumpărăturile online, divertismentul digital înregistrează creșteri substanțiale în spațiul virtual din România, depășind dinamica altor domenii. Pe lângă social media, există platformele de streaming video online cu filme și seriale, de mare succes în țara noastră. Dincolo de brandurile internaționale, pe piață s-au lansat și servicii locale dezvoltate de mărci deja consacrate în sectorul de televiziune din țara noastră. Se observă un mix tot mai puternic în media între diverse soluții de conectare la public, de exemplu posturile TV devin mai implicate pe internet, prin oferirea de informații dincolo de spațiul lor convențional.
Jocurile video, inclusiv pe mobil, atrag mare parte din populație. De la mini jocuri la titluri complexe de strategie și acțiune, diversitatea este maximă. Cele mai multe jocuri video pentru smartphone-uri și tablete se pot accesa gratuit, dar presupun eventuale achiziții în aplicație, în timp ce resursele de gaming destinate PC-urilor și consolelor sunt disponibile de obicei contra cost.
Dispozitivele mobile se evidențiază prin faptul că permit sesiuni scurte de distracție în mediul online, în diverse pauze de la alte activități personale sau profesionale. Jocurile video reprezintă în acest fel o metodă de relaxare, de ieșire din rutină, chiar și în pauze de scurtă durată.
Segmentul iGaming este de asemenea foarte dezvoltat în România, mai ales că există o piață reglementată legal în acest sens, prin înființarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Românii au acces astfel la platforme de online casino cu sloturi video, mese de blackjack, baccarat și ruleta live, licențiate pe plan local. Versiunile virtuale ale unor forme de gambling consacrate în mediul offline pot asigura distracție în mod gratuit (de exemplu sloturi demo) sau în format cu mize reale și acces la câștigurile aferente prin mecanismele specifice jocurilor de noroc.
Un alt segment de divertisment puternic dezvoltat în spațiul online este sportul. Ne referim la informațiile cu conținut sportiv (scoruri live, info evenimente) și mai ales la transmisiuni în direct ale unor evenimente de profil. Nu întâmplător, inclusiv sectorul de pariuri online a înregistrat o ascensiune puternică, sprijinit tocmai de zona de conținut sportiv din mediul digital.
Sursa foto: canva.com
