Este pentru a doua oară când jurnalistul participă la un Mondial, după cel din Brazilia 2014.
„Atunci când spui cuiva că urmează să comentezi un mondial de fotbal, fie că e la Rio sau la Moscova, cei mai mulţi au imaginea unui sejur cu aer exotic, all inclusive, „presărat” cu cele mai râvnite bilete la partide, pentru care alţii plătesc o avere. Eu însumi am căzut victimă acestui raţionament până când am trăit pe propria piele experienţa din Brazilia, în 2014. În realitate, e un cantonament în adevăratul sens al cuvântului, în care e nevoie de multă disciplină, de pregătire şi de nervi tari. Doar printr-un mare noroc poţi să strecori şi câteva vizite turistice la obiectivele pe care le-ai văzut doar în poze”, mărturiseşte Florin Mihoc, jurnalistul TVR Timişoara.
Comparând Mondialul de acum 4 ani cu cel din Rusia, Florin Mihoc continuă: „În Brazilia, meciurile de la Cupa Mondială ale echipei naţionale sunt adevărate sărbători, oamenii nu merg la lucru, copiii la şcoală... Deşi aproape toată lumea admitea că „Selecao” era cea mai slabă din ultimii ani, nimeni nu concepea o altă câştigătoare, iar înfrângerea severă din semifinala cu Germania a fost urmată de o noapte albă şi nu tocmai liniştită în toată ţara. Rusia, pe de altă parte, nu a trecut de faza grupelor de când sunt în competiţie sub această titulatură şi probabil că aşteptările locale sunt temperate de valoarea lotului avut la dispoziţie de Stanislav Cherchesov, chiar dacă grupa pare accesibilă. Chiar dacă e de aşteptat ca numărul suporterilor străini să depăşească un milion în întreaga Rusie, un turneu mondial „eliberat” de emoţia participării echipei gazdă e mai sărac".
Şi tot el ne spune al cui ar putea fi Campionatul Mondial din acest an: „Messi însuşi părea că nu e întru totul de acord cu FIFA în momentul în care a fost desemnat cel mai bun jucător al mondialului brazilian. O astfel de consolare, fără trofeul pentru cea mai bună echipă, pare să nu fi fost pe placul argentinianului, iar balanţa în eterna comparaţie a fanilor cu Maradona a atârnat greu în favoarea lui El Pibe D’oro. Cred însă că acesta ar putea fi mondialul vedetei Barcelonei, la capătul căruia argentienii să patenteze, după „mâna lui Dumnezeu” în 1986, fotbalul messianic".
